New York (oraş)/Brooklyn

De la Wikitravel
Estatele Unite ale Americii : New York : Brooklyn
Versiunea din 4 mai 2005 20:24; autor: 86.104.6.225 (Discuție)

(dif) ←Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

DESPRE DROGURI


Clasificare droguri ilegale :

Droguri care inhiba centrii nervosi cannabis opiacee opiu morfina derivatii de morfina heroina metadona petidina codeina barbiturice tranchilizante

Droguri care stimuleaza centrii nervosi cocaina amfetamine crack-ul

Droguri halucinogene LSD Ecstasy Phenciclidina (PCP) Peyote (mescalina) Psilocybina si Psilocyna

Inhalanti solventi organici lacuri, vopsele ("Aurolac") gaz adezivi benzine usoare


Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).

Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa dupa '89. In perioada '90-'96, cuiburile traficantilor si consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi, vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala. Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator. Ce poate fi mai trist si mai ingrijorator decat sa vezi cum un copil de 13-14 ani, alearga innebunit dupa o doza de heroina?; sau, cum o femeie insarcinata intrata in perioada de sevraj ii porunceste violent partenerului de viata sa-i prepare doza?; ce poate fi mai tragic decat sa vezi cum un prunc nevinovat se zbate in pantecele mamei sale, "cerand" portia de drog? Nimic nu poate fi mai deprimant decat locuinta ori cateva haine si un pat cu asternuturi invechite si arse, cateva cuie batute in perete, unde candva erau asezate tablouri (vandute mai apoi), o atmosfera infiorator de apasatoare. Locuinta unui toxicoman este gura iadului - anti-camera mortii totale "unde viermele nu doarme... plansul si crasnirea dintilor".

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Incorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Nimeni in afara de Dumnezeu.

Aceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii drogurilor in Romania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi:

- micsorarea potentialului productiv al tarii; - micsorarea potentialului de aparare al tarii; - scaderea populatiei (prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii); - cresterea infractionalitatii si a criminalitatii (vor fi mai multe inchisori decat scoli si universitati, mai multi detinuti decat personal productiv); - ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc.

In acest caz, interventia Statului se impune ca necesitate prin unele masuri, cum ar fi:

1) Combaterea patrunderii in tara a drogurilor: a) tirurile si orice fel de mijloace de transport care tranziteaza teritoriul Romaniei sa fie urmarite si supravegheate de lucratorii Ministerului de Interne (ai S.R.I.), prin personalul abilitat, pe etape de drum, pana la iesirea din tara; b) lucratorii de la Vama sa controleze mai constiincios vehiculele care au ca destinatie diverse firme din tara.

2) Lupta impotriva coruptiei: - sa se combata mai vehement coruptia unor functionari publici, incepand cu vamesii si terminand cu celelalte persoane implicate in procesul de supraveghere a vamilor.

3) Depistarea traficantilor de droguri: - Organele de Politie sa depisteze centrele zonale de distribuire, pentru ca e greu de crezut ca parintii si cei 55 de mii de toxicomani stiu de unde sa-si procure zilnic drogurile de la cei cateva mii de distribuitori, iar politistii nu stiu.

4) Masuri terapeutice: Concomitent cu combaterea traficului de droguri se impune sa se ia masuri radicale de vindecare a toxicomanilor, cum ar fi: - infiintarea de centre de tratament gratuit; - asistenta bolnavilor pana la vindecarea lor deplina, cu alte tratamente decat cele medicamentoase si produse sintetice, care vindeca fizic pe bolnav, temporar, si nu psihic; - implicarea Bisericii se impune ca necesitate; - toxicomanii sa nu mai fie tratati ca niste delicventi, ci ca niste bolnavi tot atat de grav ca si bolile epidemiologice etc.

5) Combaterea traficului de droguri si tratarea toxicomanilor sa constituie o politica de Stat dusa de Parlament si Guvern, pentru ca altfel vom asista la un dezastru demografic national.

Infatisarea toxicomanului

Trupul unui toxicoman ajunge o epava infioratoare. Trupul acela pe care Dumnezeu l-a dat pentru a fi "templu al Duhului Sfant", devine batjocura diavolului, situatia respectiva e de plans. E de plans mai ales faptul ca noi, cei care pretindem ca suntem niste oameni normali, in loc sa ii compatimim, sa ii ajutam si sa ne rugam pentru ei, ii marginalizam, ba chiar mai mult decat atat, unii dintre noi le doresc moartea. Si atunci se naste o intrebare: "Se poate numi om, acela care doreste moartea fratelui sau?"

Drogul este o capcana din care se iese cu greu, sau nu se iese niciodata, dar datoria noastra este sa-i intindem mana.

Cele mai cunoscute si mai utilizate droguri in Romania sunt: cocaina, L.S.D., ecstasy, marihuana, hasisul si heroina.

Organismul adolescentului sau tanarului care a consumat stupefiante are reactii diverse in functie de drogul administrat:

- halucinatie; - somnolenta; - ochi foarte rosii, pupile marite sau contractate "ca acele de gamalie" (dupa caz); - tras la fata, privire animalica; - desinteresul pentru viata sexuala sau, dimpotriva; - neglijarea tinutei; grosolania in limbaj; plafonarea intelectuala, micsorarea capacitatii de gandire; - nesiguranta in mers; - atitudini de prostut, cu ras fara motiv; - uita foarte repede; - pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotriva, lipsa poftei de mancare; - fumeaza foarte mult; - indiferenta si detasare fata de cei din jur sau comportament agresiv; - halucinatii auditive si vizuale; - fantezie prodigioasa in crearea minciunilor: scopul - obtinerea de bani; - cerere insistenta si progresiva de bani, acte antisociale: furt, talharii; - tendinta de a masca faptul ca s-a drogat (injectarea in locuri ascunse; arderea cu tigara a locului injectat); - nerecunoasterea viciului decat atunci cand ajunge la un grad avansat de dependenta; - dispretul fata de viata; - nepasarea fata de eventualitatea mortii; - dorinta incipienta de sinucidere; - refuzul internarii in spital; - cand accepta internarea, cauta modalitati de procurare a drogurilor.

Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia, oboseala extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si neodihnitor. Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica.

Reabilitarea unui toxicoman presupune multa rabdare, intelegere si dragoste din partea celor apropiati. Dependenta nu este o joaca, este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o descriem la adevarata ei intensitate. Lipsa drogului produce stari de criza manifestate prin nervozitate excesiva, violenta, talharie si criminalitate. Aceasta este perioada de sevraj care in termeni medicali se traduce ca fiin "raspunsul organismului la absenta brusca a drogului cu care este obisnuit". In sevraj simptomele si intensitatea lor difera in functie de drogul administrat. Cel mai puternic sevraj apare la heroina si se manifeta prin: tremur puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale insotite de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi, febra, frisoane, transpiratii), neliniste si insomnie acuta. Readministrarea drogului readuce organismul intr-o stare de aparenta normalitate si aceasta dureaza doar cateva ore. Impresia ca drogul il salveaza pe toxicoman este o iluzie ieftina, o batjocura a duhurilor necurate. Pentru a scapa cu adevarat de acest cosmar toxicomanului ii trebuie multa vointa si stapanire de sine, dar si mult ajutor si intelegere din partea celor apropiati. Intoarcerea unui toxicoman inseamna foarte mult, este ca si cum ai da viata unui prunc. Un toxicoman scos din ghearele iadului se naste a doua oara.

Diferenta dintre drog si rugaciune

Omul, prin firea lui, inca de la inceputurile sale, a fost si este un cautator, un aspirant catre mai bine, catre mai sus, catre absolut. Asa cum spune unul dintre colaboratorii nostri (preot): "unele persoane care se drogheaza, sunt niste persoane puternice, niste cautatori incurabili. Important este sa nu se opreasca aici! Pentru ca aici nu vor gasi niciodata acel ceva dupa care tanjesc. Pe de alta parte, drogul este limita extrema - limita intre viata si moarte. Unii consumatori de droguri aleg aceasta cale in semn de protest. Ca o revolta, ca un <<nu>> spus lumii acesteia. De ce? Pentru ca oamenii au ajuns ca niste roboti, care traiesc intr-un cadru de viata strain de viata".

Efectele drogului sunt stari false de beatitudine. Sunt scenarii subtile si periculoase create de diavoli, cu multa minutiozitate. Inselatoria merge pana acolo unde una dintre substantele deosebit de periculoase, din categoria drogurilor, se numeste chiar "pudra ingerilor". Se poate numi si asa, dar este o denumire incompleta. Corect ar fi sa i se spuna "pudra ingerilor negri (sau diavolilor).

Pana la un punct, duhurile intunericului ofera stari asemanatoare cu cele pe care le da rugaciunea. Ii ofera consumatorului de droguri, posibilitatea de a "escalada" treptele falsului Rai, dupa care victima se prabuseste in adancul intunericului. Aici il asteapta stari cumplite de depresie, anxietate, confuzie, delir, asociate cu dureri fizice greu de suportat. Modalitatea de a iesi din acest Iad? Inca o doza! Si inca una! Pana cand organismul cedeaza si sufletul se pierde pentru totdeauna in cazul in care decesul survine in urma administrarii unei supradoze.

Toxicomanii, in momentele lor de luciditate, ar trebui sa se gandeasca la faptul ca trupul acesta piere, sufletul insa niciodata. Si daca pentru a calma durerile trupesti putem lua un medicament, pentru durerile sufletesti nu exista decat rugaciunea. Iar durerile sufletesti sunt infinit mai mari decat cele ale trupului!

Ce va face bietul suflet in Iad, cand fortele intunericului se vor dezlantui si vor napadi asupra lui? Ce poate face atunci? Atunci cand nici macar nu se mai poate muri? Alternativa nu exista. E doar atat - chinul vesnic... Acolo nu se mai poate lua inca o doza pentru a deveni din nou "fericit".

Varianta drogurilor incepe cu efecte psihice "inaltatoare" (inalta perceptie a sunetelor si culorilor, starea de beatitudine si chiar transa) si sfarseste cu efecte psihice si fizice dezastruoase.

Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te introduce in lumea falsei bucurii, dupa care te arunca cu brutalitate in cumplitele chinuri ale iadului afectand atat sufletul, cat si trupul.

Rugaciunea, insa, iti ofera adevarata bucurie si stabilitate, adevarata putere. Efectele rugaciunii vor fi intotdeauna purificatoare. Aici exista "lumina cea adevarata... si duhul cel ceresc". La capatul rugaciunii nu vom intalni niciodata anxietate, panica si depresie. Aici ne asteapta: "credinta, nadejdea si dragostea.... Toxicomanii care au incercat si varianta rugaciunii s-au regasit, si-au eliberat sufletul si au calcat in picioare arvuna data iadului prin consumul de ierburi ale diavolului. Tot ei au spus ca: "drogul este o minciuna, rugaciunea este adevar".

Despre rugaciune si efectele ei ne vorbeste si monahul Agapie Criteanu, in cartea sa "Mantuirea pacatelor": "...Si de afli o cat de mica placere in viata aceasta, ea nu este statornica pana la sfarsit, ci toata indulcirea ei se sfarseste cu necaz si suferinta. Numai mangaierea lui Dumnezeu ramane pururea, ca nu este cu putinta sa se schimbe in amaraciune, nici mangaierea cea duhovniceasca se se intoarca in dureri si pedeapsa...".

Prin rugaciune curata chiar si durerile fizice dispar, chiar si bolile necrutatoare se topesc. De ce? Pentru ca "ce e cu neputinta la oameni, e cu putinta la Dumnezeu".

Variante

Acțiuni

Docents

În alte limbi