Ghid de conversaţie roman englez

De la Wikitravel
Salt la: navigare, căutare

Engleza este o limbă importantă internaţională vorbită in Regatul Unit, Canada, Stalele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă şi alte ţări.

Gramatică limbii este relativ simplă, şi similară cu multe alte limbi germanice, deşi pronunţia este mai complicat, mai ales pentru vorbitori de limbi romanice, printre care se află şi limba română.

Ghid de pronunţie

Pronunţia engleză este în general grea din două cazuri principale:

  • Tinde să fie incosistentă - aceiaşi literă are multe pronunţii
  • Accentul englezesc este mai greu de învăţat.

Dar, din cauză că limba este totuşi comparativ uşoară cu alte limbi, şi pentru că atâta lume o vorbeşte ca limbă secundară, este destul de uşor de învăţat pentru turism.

Vocale

Vocalele engleze se pronunţă în multe diferite feluri, printre care sunt listate mai jos.

ca şi 'ei' în "grei", ca şi 'ea' în "vrea", ca şi 'a' în "bar"
ca şi 'i' în "crin" dar mai lung, ca şi 'e' în "tren" dar mai scurt
ca şi 'ai' în "dai", ca şi 'i' în "bingo"
ca şi 'ou' în "halou", ca şi 'o' în "pom"
ca şi 'u' în "tu" dar mai lung, ca şi 'iu' în "ştiu" dar puţin mai lung
(sfârşit de cuvânt) ca 'i' în "crin" dar mai lung

Consoane

Diftongi uzuali şi ligaturi

ai 
ca 'ei' în "grei"
ea 
ca 'i' în "crin" dar mai lung
ei 
ca 'ei' în "grei"; dupa 'c', ca 'i' în "crin" dar mai lung
ie 
ca 'i' în "crin" dar mai lung
oo 
ca şi 'u' în "tu" dar mai lung, ca şi 'â' în "român"


Listă de fraze uzuale

De bază

Salut. Alo. 
Hello. (he-LOU)
Bună. (informal
Hi. (HAI)
Ce mai faci? / Ce mai faceţi?
How are you? (HAU ar IU?)
Bine, mulţumesc. 
Good, thanks. (GUD, tenks)
Cum te cheamă? 
What's your name? (Uaţ ior NEIM?)
Numele meu este ______ . 
My name is ______ . (Mai NEIM iz _____ .)
Încântat de cunoştiinţă. 
Pleased to meet you. (PLIIZD tu miit iu)
Te rog / Vă rog. 
Please. (PLIIZ)
Mulţumesc. 
Thanks. (TENKS)
Cu plăcere. 
With pleasure. (Wit PLE-jăr)
Da. 
Yes. (IES)
Nu. 
No. (NOU)
Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (captarea atenţiei
Excuse me. (Ex-CHIUZ mii)
Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (pardon
Sorry. (SORI)
Îmi pare rău. 
I'm sorry. (Aim SORI.)
La revedere 
Good bye. (Gud BAI.)
Pa (informal
Bye. (BAI)
Nu vobesc [bine] germana. 
I don't speak English [well]. (AI dount SPIC ingliş WEL)
Vorbiţi româna? 
Do you speak Romanian? (Du YU spic ru-MEI-ni-ăn?)
Vorbeşte cineva de aici româna? 
Does anyone here speak Romanian? (DAZ eny-uan HIR spic ru-MEI-ni-ăn?)
Ajutor! 
Help! (HELP!)
Bună dimineaţa. 
Good morning. (GUD moning.)
Bună seara. 
Good evening. (GUD ivning.)
Noapte bună. 
Good night. (GUD nait.)
Nu înţeleg. 
I don't understand. (AI dount andăr-stend)
Unde este baia? 
Where is the bathroom? (WER is dă bat-rum?)

Frazele sub linia asta încă nu sunt traduse în engleză


Probleme

Lasă-mă în pace. 
Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasăn Zii miŞ in Ruee)
Nu mă atinge / atingeţi! 
Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasăn Zii miŞ niŞt an)
Chem poliţia. 
Ich rufe die Polizei. (IŞ rufe dii Poliţai)
Poliţia! 
Polizei! (Poliţai!)
Stai! Hoţ! 
Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!)
Am nevoie de ajutor. 
Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IŞ brauhe daine / Ire Hilfe)
Este o urgenţă. 
Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)
M-am pierdut. 
Ich habe mich verirrt. (IŞ habe miŞ fărirt)
Mi-am pierdut bagajele. 
Ich habe meine Tasche verloren. (IŞ habe maine Taşe fărloren)
Mi-am pierdut portmoneul. 
Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...IŞ habe main portmonéh fărloren)
Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în germană.
Sunt bolnav. 
Ich bin krank. (IŞ bin cranc)
Sunt rănit. 
Ich bin verletzt. (IŞ bin fărleţt)
Am nevoie de un doctor. 
Ich brauche einen Arzt. (IŞ brauhe ainăn Arţt)
Pot să folosesc telefonul tău / dvs.? 
Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can iŞ dain / Ir Telefon benuţăn)

Numere

eins (ains)
zwei (ţvai)
drei (drai)
vier (fir)
fünf (fiunf)
sechs (zex)
sieben (ziiben)
acht (aht)
neun (noin)
10 
zehn (ţen)
11 
elf (elf)
12 
zwölf (zvoelf)
13 
dreizehn (draiţen)
14 
vierzehn (firţen)
15 
fünfzehn (fiunfţen)
16 
sechzehn (zexţen)
17 
siebzehn (zibţen)
18 
achtzehn (ahtţen)
19 
neunzehn (noinţen)
20 
zwanzig (ţvanţig)
21 
einundzwanzig (ainundţvanţig)
22 
zweiundzwanzig (ţveiundţvanţig)
23 
dreiundzwanzig (draiundţvanţig)
30 
dreißig (draisih)
40 
vierzig (firţih)
50 
fünfzig (fiunfţih)
60 
sechzig (zexţih)
70 
siebzig (zibţih)
80 
achtzig (ahtţih)
90 
neunzig (noinţih)
100 
(ein)hundert (hundărt)
200 
zweihundert (ţveihundărt)
300 
dreihundert (draihundărt)
1000 
(ein)tausend (tauzănd)
2000 
zweitausend (ţvaitauzănd)
1,000,000 
eine Million (aine milion)
1,000,000,000 
eine Milliarde (aine miliarde)
1,000,000,000,000 
eine Billion (aine bilion)
numărul _____ (tren, autobuz, etc.
Nummer _____ (număr)
jumătate 
halb (halb)
jumătatea 
die Hälfte (dii helfte)
mai puţin 
weniger (venigăr)
mai mult 
mehr (mer)

Timp

acum 
jetzt (ieţt)
mai târziu 
später (spetăr)
înainte 
vor (for)
dimineaţă 
Morgen (morgăn)
dimineaţa 
morgens (morgăns)
mâine dimineaţă 
morgen früh (morgăn friu)
după-amiază 
Nachmittag (nahmittag)
după-amiaza 
nachmittags (nahmittags)
seară 
Abend (abănd)
seara 
abends (abănds)
noapte 
Nacht (naht)
noaptea 
nachts (nahts)

Ceasul

ora unu 
ein Uhr (ain Ur)
ora două 
2 Uhr (ţvei Ur)
prânz 
12 Uhr sau Mittag (ţvoelf Ur sau Mittag)
ora treisprezece 
13 Uhr (draiţen Ur)
ora paisprezece 
14 Uhr (firţen Ur)
miez de nopţii 
Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mittărnaht sau nul Ur sau firundţvanţih Ur)

Durată

_____ minut(e) 
_____ Minute(n) (Minute (Minutăn))
_____ oră(ore) 
_____ Stunde(n) (Ştunde (Ştundăn))
_____ zi(le) 
_____ Tag(e) (Tag(e))
_____ săptămână(săptămâni) 
_____ Woche(n) (Vohe (Vohăn))
_____ lună(luni) 
_____ Monat(e) (Monat (Monate))
_____ an(i) 
_____ Jahr(e) (Iar(e))

Zile

astăzi 
heute (hoai-te)
ieri 
gestern (GES-tărn)
mâine 
morgen (MOR-găn)
săptămâna aceasta 
diese Woche (DII-ze VO-he)
ultima săptămână 
letzte Woche (LEŢ-te VO-he)
săptămâna următoare 
nächste Woche (NEX-te VO-he)
Luni 
Montag (MON-tak)
Marţi 
Dienstag (DIINS-tak)
Miercuri 
Mittwoch (MIT-voh)
Joi 
Donnerstag (DO-nărs-tak)
Vineri 
Freitag (FRAI-tak)
Sâmbătă 
Samstag (ZAMS-tak)
Duminică 
Sonntag (ZON-tac)

Luni

Ianuarie 
Januar (Ianuar)
Februarie 
Februar (Februar)
Martie 
März (Merţ)
Aprilie 
April (April)
Mai 
Mai (Mai)
Iunie 
Juni (Iuni)
Iulie 
July (Iuli)
August 
August (August)
Septembrie 
September (Zeptembăr)
Octombrie 
Oktober (Octobăr)
Noiembrie 
November (Novembăr)
Decembrie 
Dezember (Deţembăr)

Scrierea ceasului şi a datei

Data şi ceasul se scriu exact în aceaşi formă ca şi în română, lucru care se întâmplă şi în multe alte limbi europene. De exemplu, data şi timpul se scrie:

  • 24. Aug 2004, 15.30 (notaţi punctul după numărul 24)

Culori

negru 
schwarz (şvarţ)
alb 
weiß (vais)
gri 
grau (grau)
roşu 
rot (rot)
albastru 
blau (blau)
galben 
gelb (gelb)
verde 
grün (griun)
portocaliu 
orange (o-RANJ)
roz 
rosa (RO-za)
maro 
braun (braun)

Transport

Autobuz şi tren

Cât costă biletul spre _____? (autobuz, tren) 
Wieviel kostet eine Fahrkarte nach _____? (Vifiil costăt aine Farcarte nah _____)
Cât costă un bilet spre _____? (avion) 
Wieviel kostet ein Ticket nach _____? (Vifiil costăt ain Tichet nah _____)
Un bilet până la _______, vă rog. 
Bitte eine Fahrkarte nach _____. (Bitte aine Farcarte nah _____.)
Unde merge acest tren/autobuz? 
Wohin fährt dieser Zug/Bus? (Vohin fert diizăr Ţug/Bus?)
Unde este trenul/autobuzul spre _____? 
Wo ist der Zug/Bus nach _____? (Vo ist der Ţug/Bus nah _____?)
Opreşte acest tren/autobuz în _____? 
Hält dieser Zug/Bus in _____? (Helt diizăr Ţug/Bus in _____?)
Când pleacă acest tren/autobuz la _____? 
Wann fährt der Zug/Bus nach _____ ab? (Van fert der Ţug/Bus nah _____?)
La ce oră ajunge acest tren/autobuz în _____? 
Wann kommt dieser Zug/Bus in _____ an? (Van comt diizer Ţug/Bus in _____ an?)

Direcţii

Cum ajung la _____ ? (oraşe) 
Wie komme ich nach _____ ? (Vii come iŞ nah
_____ ?)
Cum ajung la _____ ? (locuri, străzi) 
Wie komme ich zu _____ ? (Vii come iŞ ţu _____ ?)
...gară? 
...der Bahnhof? (der Banhof?)
...staţia de autobuz? 
...die Bushaltestelle? (dii Bushalteştele?)
...aeroport? 
...der Flughafen? (der Flughafăn?)
...centru? 
...Stadtmitte? (...)
...căminul pentru tineri? 
...die Jugendherberge? (dii Iugănherberge?)
...hotelul _____ ? 
...das _____ Hotel? (das _____ Hotel)
...consulatul Român/Moldovean? 
...das ____ Konsulat? (das _____ Consulat?)
Unde se află multe... 
Wo gibt es viele... (?) (Vo gibt es file...?)
...hoteluri? 
...Hotels? (Hotels?)
...restaurante? 
...Restaurants? (Restorants?)
...cluburi de noapte?
...Bars? (Bars?)
...cluburi?
...Kneipen? (Cnaipăn?)
...atracţii turistice? 
...Sehenswürdigkeiten? (Zeănsviurdihcaităn?)
Poţi / Puteţi să-mi arătaţi pe hartă
Kannst du / Können Sie mir das auf der Karte zeigen? (Canst du / Kionăn Zii mir das auf der Carte ţaigăn)
stradă 
Straße (Ştrase)
La stânga. 
Links abbiegen. (Linx abbiigăn.)
La dreapta. 
Rechts abbiegen. (Rehţ abbiigăn.)
stânga 
links (linx)
dreapta 
rechts (rehţ)
înainte 
geradeaus (gheradeaus)
spre _____ 
Richtung _____ (Rihtung)
după _____ 
nach dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (nah dem(m) / der(f) / dem(n)_____)
înainte de _____ 
vor dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (for dem(m) / der(f) / dem(n)_____)
Atenţie la _____. 
Achte/Achten Sie auf den(m)/die(f)/das(n) _____. (Ahte / Ahtăn Zii auf den(m) / die(f) / das(n) _____.)
intersecţie 
Kreuzung (Croiţung)
nord 
Norden (Nordăn)
sud 
Süden (Siudăn)
est 
Osten (Ostăn)
vest 
Westen (Vestăn)
în sus 
bergauf (bergauf)
în jos 
bergab (bergap)

Taxi

Taxi! 
Taxi! (Taxi!)
Duceţi-mă la _____, vă rog. 
Bitte bringen Sie mich zu/nach _____. (Bitte bringăn Zii miŞ ţu / nah _____.)


Notă: Folosiţi 'zu' pentru străzi şi locuri şi 'nach' pentru oraşe şi sate.

Cât costă până la _____? 
Wieviel kostet es zu/nach _____? (Viifil costăt es ţu / nah _____?)
Duceţi-mă acolo, vă rog. 
Bringen Sie mich bitte dahin. (Bringăn Zii miŞ bitte dahin.)

Cazare

Bani

Mâncare

La bar

Cumpărături

Când conduceţi

Autoritate

Învătând mai mult

Variante

Acțiuni

Docents

În alte limbi