Ghid de conversaţie german: Diferență între versiuni

Versiunea curentă din 3 iunie 2009 21:50

Germana este vorbită ca limbă oficială în Germania, Austria, părţi din Elveţia, Liechtenstein. Este de asemenea vorbită în departamentul francez Alsace (germană: Elsass), în provincia italiană Alto Adige (germană Südtirol), părţi din Luxemburg şi o mică parte din Belgia.

Ca şi în multe alte limbi europene, există două conjugări ale verbului pentru persoana a II, pentru a exprima felul relaţiei între vorbitor şi ascultător. Dacă eşti familiarizat cu cineva, foloseşte du; dacă relaţia este pur formală, foloseşte Sie. În comparaţie cu limba română, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru "Dumneavoastră". Dacă vorbeşti cu cineva, pe care-l apelezi cu numele mic foloeşte forma du. Din punct de vedere gramatical, forma Sie este persoana a III-a plural. (Nu întreba de ce.) În ghidul de conversaţie, prima formă este du, a doua este Sie.

Există trei genuri ale substantivului: feminin, masculin şi neutru. Articolul substantivului depinde de genul său: die (f), der (m) şi das (n).

În plus, limba germană foloseşte declinări pentru substantive. Există patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ şi acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul şi numărul substantivului.

O particularitate a limbii germane, este că toate substantivele, chiar şi cele din mijlocul propoziţiei, încep cu literă mare.

Există foarte multe şi foarte diferite dialecte în ţările vorbitoare de germană. Un german din nord şu unul din sud s-ar înţelege foarte greu, dacă ambii şi-ar vorbi dialectele regionale. Binenţeles, toată lumea înţelege limba standard, dar nu toată lumea poate să o vorbească corect. În general, cu cât vi de mai din sud, cu atât înţelegi mai greu dialectul.

Pe linia de coastă din nord, multă lume vorbeşte un dialect numit Plattdüütsch. Unii spun că ar fi o limbă distinctă, de sine stătătoare, apropiată de olandeză şi germană.

Germana vorbită în partea germană a Elveţiei se numeşte Schwyyzerdüütsch.

[modificare] Ghid de pronunţie

În cele mai multe cazuri, pronunţia germană nu este vagă, dacă urmăreşti câteva reguli. Invers, să ştii cum se scrie un cuvânt când îl auzi, este ceva mai mult de lucru.

[modificare] Vocale

Vocalele germane sunt vorbite asemănător în mai toate regiunile.

a 

ca şi 'a' în "masă"

e 

ca şi 'e' în "tren"

i 

ca şi 'i' în "bingo"

o 

ca şi 'o' în "dor"

u 

ca şi 'u' în "tu"

ä 

ca şi 'e' în "tren"

ö 

ca şi 'oe'

ü 

ca şi 'u'

y 

ca şi 'iu' în "ciuc" (la fel ca 'ü')

[modificare] Lungirea vocalelor

O vocală este mai scurtă dacă urmează un dublet de consoană. Asta se întămplă doar din cauza dubletului.

Pe de altă parte, dacă urmează un 'h', acesta nu este pronunţat, dar lungeşte vocala. O mică excepţie este 'i', care este lungit prin adăugarea lui 'e' sau a grupului 'eh'. Deci, h-ul în Hahr face pe a-ul mai lung e-ul din Tier face i-ul mai lung. (Vezi "Diftongi" mai jos.)

[modificare] Consoane

Consoanele tind să fie pronunţate destul de tare (probabil cu excepţia lui 'r').

b 

ca şi 'b' în "bară"

c 

ca şi 'ţ' în ţară înainte de 'i' şi 'e'; va şi 'c' în "cameră" altfel

d 

ca şi 'd' în "dinte"

f 

ca şi 'f' în "fotoliu"

g 

ca şi 'g' în "gang"

h 

ca şi 'h' în "hamster"

j 

ca şi 'i' în "iobag"

k 

ca şi 'c' in "cameră"

l 

ca şi 'l' in "liţă"

m 

ca şi 'm' in "mamă"

n 

ca şi 'n' in "niţă"

p 

ca şi 'p' in "porc"

q 

ca şi 'q' in "quantum" (urmat de "u", aproape întodeauna)

r 

ca şi 'r' în "rob", dar nu atât de tare, 'r' în "Arm" se pronunţă mai încet

s 

ca şi 'z' în "zarzavat"

t 

ca şi 't' în "top"

v 

ca şi 'f' în "fată"

w 

ca şi 'v' în "victorie"

x 

ca şi 'x' în "xilofon"

z 

ca şi 'ţ' în ţară

ß 

ca şi 's' în "sirop"

[modificare] Diftongi uzuali şi legaturi

au 

ca şi 'au' în "miau"

ae 

transcriere pentru 'ä' dacă nu este disponibilă tastatura germană

ah 

ca şi 'a' în "bar", mai lug decât 'a'.

äu 

ca şi 'oi' în "căsoi"

ei 

ca şi 'ai' în "mai"

eu 

ca şi 'oi' în "căsoi"

eh 

'e' lung

ie 

ca şi 'ii' în "copii", mai lung decât 'i'.

ieh 

la fel ca 'ie'.

oe 

transcrierea lui 'ö' în lipsa tastaturii germane

oh 

ca şi 'oo' în "alcool", mai lung decât 'o'.

ue 

transcrierea lui 'ü' în lipsa tastaturii germane

uh 

ca şi 'u' în "mult", mai lung ca 'u'.

ch după 'a', 'o' şi 'u

ca şi 'h' în "hartă"

ch după 'i' şi 'e'

între 'h' din "hartă" şi 'ş' din "şiret", ca şi 'ci(â)' în "ciumă"

ch la începutul cuvântului

ca şi 'c' în "caracter"

ck 

ca şi 'cc' în "accident"

ng 

ca şi 'ng' în "împung"

ph 

ca şi 'f' în "faţă"

sch 

ca şi 'ş' în "şiret"

sp la începutul cuvântului

ca şi 'şp' în "şpriţ"

ss 

ca şi 's' în "vis", spre deosebire de 'ß', scuretează vocale pe care o succede. Folosit şi pentru transcrierea lui 'ß' în lipsa tastaturii germane

st la începutul cuvântului

ca şi 'şt' în "şterge"

[modificare] Listă de fraze uzuale

[modificare] De bază

Salut. Alo. 

Hallo. (Halo)

Bună. (informal) 

Hi. (HAI)

Ce mai faci? / Ce mai faceţi?

Wie geht's? (Vii ghets?)
NOTĂ: În germană, asta este chiar o întrebare, nu doar o formă de salutare. Deci, mai bine rămâneţi la 'Hallo' .

Bine, mulţumesc. 

Danke, gut. (Danche, gut)

Cum te cheamă? 

Wie heißt du? / Wie heißen Sie? (Vii haist du? / Vii haisăn Zii?)

Numele meu este ______ . 

Ich heiße ______ . (Ihi haise _____ .)

Încântat de cunoştiinţă. 

Sehr angenehm. (Zer anghenem)
NOTĂ: Mai degrabă în utilizarea formală a limbii.

Te rog / Vă rog. 

Bitte. (Bitte)

Mulţumesc. 

Danke. (Danche)

Cu plăcere. 

Bitte. (Bitte)

Da. 

Ja. (Ia)

Nu. 

Nein. (Nain)

Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (captarea atenţiei) 

Entschuldigung. (Entşuldigung)

Scuză-mă / Scuzaţi-mă. (pardon) 

Entschuldigung. (Entşuldigung)

Îmi pare rău. 

Tut mir Leid. (Tut mir laid)

La revedere 

Auf Wiedersehen. (Auf Viiderzeeăn.)

Pa (informal) 

Tschüß. (Cius)

Nu vobesc [bine] germana. 

Ich kann nicht [so gut] deutsch. (IŞ can niŞt [zo gut] doitş)

Vorbiţi româna? 

Sprichst du / Sprechen Sie rumänisch? (Şprihst du / Şprehăn zII RU-me-niŞ?)

Vorbeşte cineva de aici româna? Kann hier jemand rumänisch? (Can hir iemand rumeniş?)

Ajutor! 

Hilfe! (Hilfe!)

Bună dimineaţa. 

Guten Morgen. (Gutăn Morghen)

Bună seara. 

Guten Abend. (Gutăn Abănd)

Noapte bună. 

Gute Nacht. (Gute Naht)

Nu înţeleg. 

Ich verstehe es nicht. (IŞ fărŞtee niŞt)

Unde este baia? 

Wo ist die Toilette? (Vo ist di toalette?)

[modificare] Probleme

Lasă-mă în pace. 

Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasăn Zii miŞ in Ruee)

Nu mă atinge / atingeţi! 

Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasăn Zii miŞ niŞt an)

Chem poliţia. 

Ich rufe die Polizei. (Ih rufe dii Poliţai)

Poliţia! 

Polizei! (Poliţai!)

Stai! Hoţ! 

Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!)

Am nevoie de ajutor. 

Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (IŞ brauhe daine / Ire Hilfe)

Este o urgenţă. 

Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)

M-am pierdut. 

Ich habe mich verirrt. (IŞ habe miŞ fărirt)

Mi-am pierdut bagajele. 

Ich habe meine Tasche verloren. (IŞ habe maine Taşe fărloren)

Mi-am pierdut portmoneul. 

Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...IŞ habe main portmonéh fărloren)
Notă: Portmonnaie este de origine franceză, dar folosit în germană.

Sunt bolnav. 

Ich bin krank. (IŞ bin cranc)

Sunt rănit. 

Ich bin verletzt. (IŞ bin fărleţt)

Am nevoie de un doctor. 

Ich brauche einen Arzt. (IŞ brauhe ainăn Arţt)

Pot să folosesc telefonul tău / dvs.? 

Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can iŞ dain / Ir Telefon benuţăn)

[modificare] Numere

1 

eins (ains)

2 

zwei (ţvai)

3 

drei (drai)

4 

vier (fir)

5 

fünf (fiunf)

6 

sechs (zex)

7 

sieben (ziiben)

8 

acht (aht)

9 

neun (noin)

10 

zehn (ţen)

11 

elf (elf)

12 

zwölf (zvoelf)

13 

dreizehn (draiţen)

14 

vierzehn (firţen)

15 

fünfzehn (fiunfţen)

16 

sechzehn (zexţen)

17 

siebzehn (zibţen)

18 

achtzehn (ahtţen)

19 

neunzehn (noinţen)

20 

zwanzig (ţvanţig)

21 

einundzwanzig (ain und ţvanţig)

22 

zweiundzwanzig (ţvei und ţvanţig)

23 

dreiundzwanzig (drai und ţvanţig)

30 

dreißig (draisih)

40 

vierzig (firţih)

50 

fünfzig (fiunfţih)

60 

sechzig (zexţih)

70 

siebzig (zibţih)

80 

achtzig (ahtţih)

90 

neunzig (noinţih)

100 

(ein)hundert (hundărt)

200 

zweihundert (ţvei hundărt)

300 

dreihundert (drai hundărt)

1000 

(ein)tausend (tauzănd)

2000 

zweitausend (ţvai tauzănd)

1.000.000 

eine Million (aine milion)

1.000.000.000 

eine Milliarde (aine miliarde)

1.000.000.000.000 

eine Billion (aine bilion)

numărul _____ (tren, autobuz, etc.) 

Nummer _____ (număr)

jumătate 

halb (halb)

jumătatea 

die Hälfte (dii helfte)

mai puţin 

weniger (venigăr)

mai mult 

mehr (mer)

[modificare] Timp

acum 

jetzt (ieţt)

mai târziu 

später (spetăr)

înainte 

vor (for)

dimineaţă 

Morgen (morgăn)

dimineaţa 

morgens (morgăns)

mâine dimineaţă 

morgen früh (morgăn friu)

după-amiază 

Nachmittag (nahmittag)

după-amiaza 

nachmittags (nahmittags)

seară 

Abend (abănd)

seara 

abends (abănds)

noapte 

Nacht (naht)

noaptea 

nachts (nahts)

[modificare] Ceasul

ora unu 

ein Uhr (ain Ur)

ora două 

2 Uhr (ţvei Ur)

prânz 

12 Uhr sau Mittag (ţvoelf Ur sau Mittag)

ora treisprezece 

13 Uhr (draiţen Ur)

ora paisprezece 

14 Uhr (firţen Ur)

miez de nopţii 

Mitternacht sau 0 Uhr sau 24 Uhr (mittărnaht sau nul Ur sau firundţvanţih Ur)

[modificare] Durată

_____ minut(e) 

_____ Minute(n) (Minute (Minutăn))

_____ oră(ore) 

_____ Stunde(n) (Ştunde (Ştundăn))

_____ zi(le) 

_____ Tag(e) (Tag(e))

_____ săptămână(săptămâni) 

_____ Woche(n) (Vohe (Vohăn))

_____ lună(luni) 

_____ Monat(e) (Monat (Monate))

_____ an(i) 

_____ Jahr(e) (Iar(e))

[modificare] Zile

astăzi 

heute (hoi-te)

ieri 

gestern (GES-tàrn)

mâine 

morgen (MOR-găn)

săptămâna aceasta 

diese Woche (DII-ze VO-he)

ultima săptămână 

letzte Woche (LEŢ-te VO-he)

săptămâna următoare 

nächste Woche (NEX-te VO-he)

Luni 

Montag (MON-tak)

Marţi 

Dienstag (DIINS-tak)

Miercuri 

Mittwoch (MIT-voh)

Joi 

Donnerstag (DO-nărs-tak)

Vineri 

Freitag (FRAI-tak)

Sâmbătă 

Samstag (ZAMS-tak)

Duminică 

Sonntag (ZON-tac)

[modificare] Luni

Ianuarie 

Januar (Ianuar)

Februarie 

Februar (Februar)

Martie 

März (Merţ)

Aprilie 

April (April)

Mai 

Mai (Mai)

Iunie 

Juni (Iuni)

Iulie 

July (Iuli)

August 

August (August)

Septembrie 

September (Zeptembăr)

Octombrie 

Oktober (Octobăr)

Noiembrie 

November (Novembăr)

Decembrie 

Dezember (Deţembăr)

[modificare] Scrierea ceasului şi a datei

Data şi ceasul se scriu exact în aceaşi formă ca şi în română, lucru care se întâmplă şi în multe alte limbi europene. De exemplu, data şi timpul se scrie:

• 24. Aug 2004, 15.30 (notaţi punctul după numărul 24)

[modificare] Culori

negru 

schwarz (şvarţ)

alb 

weiß (vais)

gri 

grau (grau)

roşu 

rot (rot)

albastru 

blau (blau)

galben 

gelb (gelb)

verde 

grün (griun)

portocaliu 

orange (o-RANJ)

roz 

rosa (RO-za)

maro 

braun (braun)

[modificare] Transport

[modificare] Autobuz şi tren

Cât costă biletul spre _____? (autobuz, tren) 

Wieviel kostet eine Fahrkarte nach _____? (Vifiil costăt aine Farcarte nah _____)

Cât costă un bilet spre _____? (avion) 

Wieviel kostet ein Ticket nach _____? (Vifiil costăt ain Tichet nah _____)

Un bilet până la _______, vă rog. 

Bitte eine Fahrkarte nach _____. (Bitte aine Farcarte nah _____.)

Unde merge acest tren/autobuz? 

Wohin fährt dieser Zug/Bus? (Vohin fert diizăr Ţug/Bus?)

Unde este trenul/autobuzul spre _____? 

Wo ist der Zug/Bus nach _____? (Vo ist der Ţug/Bus nah _____?)

Opreşte acest tren/autobuz în _____? 

Hält dieser Zug/Bus in _____? (Helt diizăr Ţug/Bus in _____?)

Când pleacă acest tren/autobuz la _____? 

Wann fährt der Zug/Bus nach _____ ab? (Van fert der Ţug/Bus nah _____?)

La ce oră ajunge acest tren/autobuz în _____? 

Wann kommt dieser Zug/Bus in _____ an? (Van comt diizer Ţug/Bus in _____ an?)

[modificare] Direcţii

Cum ajung la _____ ? (oraşe) 

Wie komme ich nach _____ ? (Vii come iŞ nah _____ ?)

Cum ajung la _____ ? (locuri, străzi) 

Wie komme ich zu _____ ? (Vii come iŞ ţu _____ ?)

...gară? 

...der Bahnhof? (der Banhof?)

...staţia de autobuz? 

...die Bushaltestelle? (dii Bushalteştele?)

...aeroport? 

...der Flughafen? (der Flughafăn?)

...centru? 

...Stadtmitte? (...)

...căminul pentru tineri? 

...die Jugendherberge? (dii Iugănherberge?)

...hotelul _____ ? 

...das _____ Hotel? (das _____ Hotel)

...consulatul Român/Moldovean? 

...das ____ Konsulat? (das _____ Consulat?)

Unde se află multe... 

Wo gibt es viele... (?) (Vo gibt es file...?)

...hoteluri? 

...Hotels? (Hotels?)

...restaurante? 

...Restaurants? (Restorants?)

...cluburi de noapte?

...Bars? (Bars?)

...cluburi?

...Kneipen? (Cnaipăn?)

...atracţii turistice? 

...Sehenswürdigkeiten? (Zeănsviurdihcaităn?)

Poţi / Puteţi să-mi arătaţi pe hartă

Kannst du / Können Sie mir das auf der Karte zeigen? (Canst du / Kionăn Zii mir das auf der Carte ţaigăn)

stradă 

Straße (Ştrase)

La stânga. 

Links abbiegen. (Linx abbiigăn.)

La dreapta. 

Rechts abbiegen. (Rehţ abbiigăn.)

stânga 

links (linx)

dreapta 

rechts (rehţ)

înainte 

geradeaus (gheradeaus)

spre _____ 

Richtung _____ (Rihtung)

după _____ 

nach dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (nah dem(m) / der(f) / dem(n)_____)

înainte de _____ 

vor dem(m)/der(f)/dem(n) _____ (for dem(m) / der(f) / dem(n)_____)

Atenţie la _____. 

Achte/Achten Sie auf den(m)/die(f)/das(n) _____. (Ahte / Ahtăn Zii auf den(m) / die(f) / das(n) _____.)

intersecţie 

Kreuzung (Croiţung)

nord 

Norden (Nordăn)

sud 

Süden (Siudăn)

est 

Osten (Ostăn)

vest 

Westen (Vestăn)

în sus 

bergauf (bergauf)

în jos 

bergab (bergap)

[modificare] Taxi

Taxi! 

Taxi! (Taxi!)

Duceţi-mă la _____, vă rog. 

Bitte bringen Sie mich zu/nach _____. (Bitte bringen Zii mih ţu / nah _____.)

Notă: Folosiţi 'zu' pentru străzi şi locuri şi 'nach' pentru oraşe şi sate.

Cât costă până la _____? 

Wieviel kostet es zu/nach _____? (Viifil costăt es ţu / nah _____?)

Duceţi-mă acolo, vă rog. 

Bringen Sie mich bitte dahin. (Bringen Zii mih bitte dahin.)

[modificare] Gazdă

Aveţi câteva camere disponibile? 

Sind noch Zimmer frei? (Zind noh Ţimer frai?)

Cât costă o cameră pentru o persoană/două persoane? 

Wieviel kostet ein Einzelzimmer/Doppelzimmer? (Vifiil costăt ain Ainţălţimer/Dopălţimăr...)

Are camera... 

Hat das Zimmer... (Hat da Ţimăr...)

...cearşafuri? 

...Bettlaken? (Betlakăn?)

...o baie? (toaletă)

...eine Toilette? (aine Toilete)

...un duş? (shower)

...eine Dusche? (aine Duşe)

...un telefon? 

...ein Telefon? (ain Telefon)

...un TV? 

...einen Fernseher? (ainăn Fernzehăr)

Pot să văd camera mai întâi? 

Kann ich das Zimmer zuerst sehen? (Can iŞ das Ţimăr ţuerst zehăn?)

Aveţi ceva mai liniştit? 

Haben Sie etwas ruhigeres? (Hanăn Zii etvas ru-i-găs)

...mai mare? 

...größeres? (groesărăs)

...mai curat? 

...sauberes? (zaubărăs)

...mai ieftin? 

...billigeres? (biligărăs)

OK, o iau. 

OK, ich nehme es. (Ochei, iŞ neme es.)

Voi sta _____ noapte (nopţi). 

Ich bleibe eine Nacht (_____ Nächte). (IŞ blaibe aine Naht (_____ Nehte).)
Notă: Plural pentru 'Nacht' este 'Nächte' .

Puteţi să-mi sugeraţi un alt hotel? 

Können Sie mir ein anderes Hotel empfehlen? (Coenăn Zii mir ain andărăs Hotel empfelăn?)

Aveţi un seif? 

Haben Sie einen Safe? (Habăn Zii ainăn Zafe?)

...vestiare? 

...Schließfächer? (Şliisfehăr?)

Este inclus micul-dejun/cina? 

Ist Frühstück/Abendessen inklusive? (Ist Friuştiuc / Abăndesăn?)

La ce oră este micul-dejun /cina? 

Wann gibt es Frühstück/Abendessen? (Van gibt es Friuştiuc / Abăndesăn?)

Vă rog să-mi curăţaţi camera. 

Würden sie bitte mein Zimmer sauber machen. (Viurdăn Zii bitte main Ţimăr zaubăr mahăn?)

Mă puteţi trezi la _____? 

Können Sie mich um _____ Uhr wecken? (Coenăn Zii miş um _____ Ur vecăn?)

Vreau să plec. 

Ich möchte gehen. (IŞ moehte gheăn.)

[modificare] Bani

Acceptaţi lei româneşti / moldoveneşti? 

Nehmen Sie rumänische / moldawische lei? (Nemăn Zii rumenişe / moldavişe lei?)

Acceptaţi cărţi de credit? 

Kann ich mit Kreditkarte zahlen? (Can iŞ mit Creditcarte ţalăn?)

Puteţi să-mi schimbaţi nişte bani? 

Können Sie für mich Geld wechseln? (Coenăn Zii fiur miŞ geld vecsăln?)

Unde pot să schimbi bani? 

Wo kann ich Geld wechseln? (Vo can iŞ geld vecsăln?)

Puteţi să-mi schimbaţi un cec de călătorie? 

Kann ich hier Traveler-Schecks einlösen? (Can iŞ hiir Trevelăr-Şecs ainloesăn?)

Unde pot să schimb un cec de călătorie? 

Wo kann ich Traveler-Schecks tauschen? (Vo can iŞ Trevelăr-Şecs tauşăn?)

Care este rata de schimb? 

Was ist der Wechselkurs? (Vas ist der Vecsălcurs?)

Unde este un bancomat (ATM)? 

Wo ist ein Geldautomat? (Vo ist ain Geldautomat?)

[modificare] Mâncare

O masă pentru o persoană/doi oameni, vă rog. 

Ein Tisch für eine Person/zwei Personen, bitte. (Ain tiŞ fiur aine perzon/ţvai perzonăn, bitte.)

Pot să văd meniul, vă rog? 

Ich hätte gerne die Speisekarte? (IŞ hete gherne di Şpaizecarte?)

Aveţi o specialitate a casei? 

Gibt es eine Spezialität des Hauses? (Gibt es aine Şpeţialitet des Hauzăs?)

Există o specialitate locală? 

Gibt es eine Spezialität aus dieser Gegend? (Gibt es aine Şpeţialitet au diezăr Gegănd?)

Sunt vegetarian. 

Ich bin Vegetarier. (IŞ bin Veghetariăr.)

Nu mănânc porc. 

Ich esse kein Schweinefleisch. (IŞ ese kain Şvainflaiş)

Nu mănânc decât cuşer. 

Ich esse nur koscher. (IŞ ese nur cuşer.)

Puteţi să îl/o faceţi mai puţin gras(ă)? 

Könnten Sie es bitte nicht so fett machen? (Coentăn Zii es bitte niht zo fet mahăn?)

meniul zilei 

Tagesessen (Tagăsesen)

a la carte 

a la carte (...)

mic-dejun 

Frühstück (Friuştiuc)

pachet 

Lunch sau zweites Frühstück (Lunci sau Friuştiuc)

cafea 

Kaffee (Cafee)

mâncare de prânz 

Mittagessen (Mittagesăn)

Aş vrea _____. 

Ich möchte _____. (IŞ moechte _____.)

Vreau de mâncare cu ____ 

Ich möchte etwas mit ____ (IŞ moechte etwas mit ____)

pui 

Huhn (Hun)

carne de vită 

Rindfleisch (Rindfleiş)

peşte 

Fisch (Fiş)

şuncă 

Schinken (Şincăn)

crenvuşti 

Wurst (Vurst)

brânză 

Käse (Cheze)

ouă 

Eier (Aiăr)

salată 

Salat (Zalat)

legume (proaspete) 

(frisches) Gemüse ((frişăs) Gemiuze)

fructe (proaspete) 

(frisches) Obst ((frişăs) Obst)

pâine 

Brot (Brot)

pâine prăjită 

Toast (Toast)

găluşte 

Nudeln (Nudăln)

orez 

Reis (Rais)

fasole 

Bohnen (Bonăn)

Îmi aduceţi un pahar de _____? 

Könnte ich ein Glas _____ haben? (Coente iŞ ain Glas _____ habăn?)

Îmi aduceţi o cană cu _____? 

Könnte ich eine Tasse _____ haben? (Coente iŞ aine Tase _____ habăn)

Îmi aduceţi o sticlă de _____? 

Könnte ich eine Flasche _____ haben? (Coente iŞ aine Flaşe _____ habăn?)

cafea 

Kaffee (Cafee)

ceai 

Tee (Tee)

suc 

Saft (Saft)

apă minerală 

Mineralwasser sau Sprudel(-wasser) (Mineralvasăr sau Şprudăl)

apă (plată)

Leitungswasser (Laitungsvasăr)

bere 

Bier (Biir)
Notă: Măcar în Germania şi Austria, ar trebui să menţionaţi ce fel de bere vă trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveţia), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland), Kölsch ("în Köln"), Bockbier (câteodată în sudul Germaniei).

vin roşu/alb 

Rot-/Weiß-wein (Rot-/Vais-vain)

Îmi daţi puţin(ă) _____? 

Kann ich etwas _____ haben? (Can iŞ etwas _____ habăn?)

sare 

Salz (Salţ)

piper 

Pfeffer (Pfefăr)

unt 

Butter (buttăr)

Mă scuzaţi, ospătar! (captarea atenţiei chelnerilor)

Entschuldigung! (Entşuldigug!)

Am terminat. 

Ich bin fertig. (IŞ bin fertig.)

A fost delicios. 

Es war hervorragend. (Es var herfor-ragănd.)

Vă rog luaţi farfuriile. 

Würden Sie bitte abräumen? (Viurdăn Zii bitte abroimăn)

Nota, vă rog. 

Die Rechnung, bitte. (Dii Rehnung, bitte.)

[modificare] Baruri

Serviţi alcool? 

Haben Sie alkoholische Getränke? (Habăn Zii alcoolişe Getrenche?)

Este cu servire la masă? 

Kommt eine Bedienung zum Tisch? (Comt aine Bediinung ţum Tiş?)

O bere/două beri, vă rog. 

Ein Bier/zwei Bier, bitte. (Ain Biir/ţvai Biir, bitte)
Notă: Măcar în Germania şi Austria, ar trebui să menţionaţi ce fel de bere vă trebuie. Există: Export ('Lager' în Elveţia), Pils, Hefeweizen ('Weißbier' în Bavaria), dunkels Hefeweizen, Alt (în Rheinland), Kölsch ("în Köln"), Bockbier (câteodată în sudul Germaniei).

Un pahar de vin roşu/alb, vă rog. 

Ein Glas Rot-/Weißwein, bitte. (Ain Glas Rot-/Vaisvein, bitte)

Un sfert/O optime de vin roşu, vă rog. 

Ein Viertel/Achtel Rotwein, bitte. (Ain Fiirtăl/Ahtăl Rotvain, bitte)
Notă: Este un obicei comandarea vinului la sfert sau optime (dintr-un litru).

O bere mică/mare, vă rog

Ein großes/kleines Bier, bitte. (Ain grosăs/clainăs Biir, bitte)

La jumătate, vă rog. (o halbă de bere)

Eine Halbe, bitte. (Aine Halbe, bitte)
Notă: Probabil, acest lucru nu va fi înţeles în nordul Germaniei.

O sticlă, vă rog. 

Eine Flasche, bitte. (Aine Flaşe, bitte)

Un cola cu rom, vă rog. 

Bitte eine Cola mit Rum. (Bitte aine Cola mit Rum)
Notă: În germană, la fel ca în română produsul în care se toarnă aroma, este pus pe primul loc.

whiskey 

Whiskey (Uiski)

vodka 

Wodka (Vodca)

rom 

Rum (Rum)

apă 

Wasser (Vasăr)

suc de club 

 ??? (...)

apă tonică 

tonic water (tonic uatăr)

suc de portocale 

Orangensaft sau doar O-Saft (Oranjănzaft sau O-Zaft)

Cola (suc) 

Cola (Cola)

Aveţi cumva ceva gustări? 

Haben Sie irgendwelche Snacks? (Habăn Zii irgăndvelhe Snecs?)

Încă unul(m)/una(f), vă rog. 

Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte. (Noh ainăm(m)/aine(f)/ains(n), bitte)

Încă un rând, vă rog. 

Noch eine Runde, bitte. (Noh aine Runde, bitte)

Când se închide? 

Wann schließen Sie? (Van şliisăn Zii?)

[modificare] Cumpărături

Aveţi aşa ceva, mărimea mea? 

Haben Sie das in meiner Größe? (Habăn Zii das in mainăr Groese?)

Cât costă? 

Was kostet das? (Vas kostăt das?)

E prea scump. 

Das ist zu teuer. (Das ist ţu toiăr)

Acceptaţi _____? 

Nehmen Sie _____? (Nemăn Zii _____?)

scump 

teuer (toiăr)

ieftin 

billig / günstig (bilih / giunstih)

Nu-mi permit. 

Ich kann es mir nicht leisten. (IŞ can es mir niht laistăn)

Nu-l/N-o vreau. 

Ich will es nicht. (IŞ vil es niht)

Ştiu că acesta nu este preţul normal. 

Ich weiß, dass das nicht der normale Preis ist. (IŞ vais, das das niht der normale Prais ist)

Mă înşelaţi. 

Sie wollen mich abzocken. (Zii volăn mih abţocăn)
Notă: De fapt, traducerea ar fi: Sie betrügen mich. Dar sună prea dur. Cuvântul abzocken este mai degrabă familiar.

Nu mă interesează. 

Ich bin nicht daran interessiert. (IŞ bin niht daran interesiirt)

OK, îl/o iau. 

OK, ich nehme es. (OK, IŞ neme es)

Îmi daţi o pungă? 

Kann ich eine Tüte haben? (Can iŞ aine Tiute habăn?)

Expediaţi (în străinătate)? 

Versenden Sie auch (nach Übersee)? (Verzendăn Zii auh (nah Ueberze)?)

Am nevoie de ... 

Ich brauche ... (IŞ brauhe ...)

...pastă de dinţi. 

...Zahnpasta. (...Ţanpasta)

...o periuţă de dinţi. 

...eine Zahnbürste. (...aine Ţan briuste)

...tampoane. 

...Tampons. (...Tampons)

...săpun. 

...Seife. (...Zaife)

...şampon. 

...Shampoo. (...Şampu)

...ceva pentru dureri. (ex. aspirină sau nurofen) 

...Schmerzmittel. (...Şmerţmităl)
Notă: Medicamente găsiţi doar în farmacii

...ceva pentru răceală. 

...etwas gegen Erkältung. (...etvas gegpn Ercheltung)

...tablete pentru stomac. 

....Magentabletten (...Magpntabletăn)

...un brici. 

...ein Rasierer. (...ain Raziirăr)

...o lamă. (de ras)

...eine Rasierklinge. (...aine Taziirclinge)

...o umbrelă. 

...ein Regenschirm. (ain Regănşirm)

...loţiune de plajă. 

...Sonnencreme. (...Zonăncreme)

...o vedere. 

...eine Postkarte. (...aine Postcarte)

...timbre. 

...Briefmarken. (...Briifmarcăn)

...baterii. 

...Batterien. (...Bateriăn)

...hârtie pentru scris. 

...Schreibpapier. (...Şraibpapiir)

...un pix. 

...ein Stift. (...ain Ştift)

...cărţi în română. 

...rumänischsprachige Bücher. (...rumeniş-şprahige Biuhăr)

...reviste în română. 

...rumänischsprachige Zeitschriften. (...rumeniş-şprahige Ţaitşriftăn)

...un ziar în română. 

...eine rumänischsprachige Zeitung. (...aine rumeniş-şprahige Ţaitung)

...un dicţionar român-german. 

...ein Rumänisch-Deutsch Wörterbuch. (...ain Rumeniş-Doitş Voertărbuh)

[modificare] Maşini

Vreau să închiriez o maşină. 

Ich möchte ein Auto leihen. (IŞ moehte ain Auto laiăn)

Primesc asigurare? 

Kann ich es versichern? (Can IŞ es fărziihărn?)

stop (semn de circulaţie) 

stop (stop)

sens unic 

Einbahnstraße (Ainbanştrase)

a da prioritate 

Vorfahrt gewähren (Forfart gheverăn)

parcarea interzisă 

Parkverbot (Parcvărbot)

limită de viteză 

Geschwindigkeitsbeschränkung (Geşvindihcaits-beşrencung)

benzinărie 

Tankstelle (Tancştele)

benzină 

Benzin (Benţin')

motorină 

Diesel (Diizăl)

[modificare] Autoritate

N-am făcut nimic. 

Ich habe nichts getan. (iŞ HAbe nihts geTAN)

A fost o neînţelegere. 

Das war ein Missverständnis. (Das var ain mis-văr-STEND-nis)

Unde mă duceţi? 

Wohin bringen Sie mich? (vohin bringăn Zii mih?)

Sunt arestat? 

Bin ich verhaftet? (BIN iŞ vărhaftăt)

Sunt un cetăţean român/moldovean. 

Ich bin rumänischer/moldawisher Staatsbürger. (IŞ bin rumenişăr / moldavişăr Ştatsbiurgăr)

Vreau să vorbesc cu ambasada/consulatul român/moldovean. 

Ich will die rumänische/moldawisch Botschaft / das rumänische/moldawische Konsulat sprechen. (IŞ vil dii rumenişe/moldavişe Botşaft / das rumenişe/moldavişe Consulat sprehăn)

Vreau să consult un avocat. 

Ich will mit einem Anwalt sprechen. (IŞ vil mit ainăm Anvalt sprehăn)

Pot doar să plătesc o amendă acum? 

Kann ich jetzt einfach die Strafe zahlen? (Can IŞ ieţt ainfah dii Ştrafe beţalăn?)

[modificare] Învăţând mai mult

• Cursuri de germană pe Deutschewelle (în română)
• Curs de germană în stil wiki (în engleză)