Alba Iulia: Diferență între versiuni

De la Wikitravel
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: == Alba Iulia == Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad (în dialectul săsesc Weissenbrich, în germană: Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară: Gyulafe...)
 
(scos informatii irelevante pentru wikitravel)
 
Linia 1: Linia 1:
 
== Alba Iulia ==
 
== Alba Iulia ==
  
Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad (în dialectul săsesc Weissenbrich, în germană: Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară: Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă: Београд - Beograd, în cehă: Karlův Belihrad, în latină: Apulum) este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în componenţă localităţile Oarda şi Pâclişa. La recensămâtul din 2002 au fost înregistraţi 66.369 locuitori. Între anii 1541 si 1600, orasul a devenit capitala Voievodatului autonom al Transilvaniei şi pentru o scurtă perioadă de timp a fost capitală primei uniuni a statelor române, sub sceptrul glorios al marelui voievod Mihai Viteazul. La Alba Iulia s-a infăptuit unitatea de neam a poporului român prin Marea Adunare Natională de la 1 Decembrie 1918 care a hotarât unirea Transilvaniei si Banatului cu România. In anul 1922 Alba Iulia a gazduit ceremonia oficială de Incoronare a Regilor Romaniei Mari, Ferdinand I si Maria, recunoascându-i-se astfel importanta istorică si statutul de capitală de suflet a neamului românesc.
+
Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad (în dialectul săsesc Weissenbrich, în germană: Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară: Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă: Београд - Beograd, în cehă: Karlův Belihrad, în latină: Apulum) este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în componenţă localităţile Oarda şi Pâclişa. La recensămâtul din 2002 au fost înregistraţi 66.369 locuitori.
 
+
  
 
== Date geografice ==
 
== Date geografice ==
Linia 9: Linia 8:
  
 
Judeţul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord – est (în zona Ocna Mureş), la sud – vest (în zona Sibot). Oraşe: Alba Iulia - reşedinţă de judeţ (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 330 m, în estul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Sebeş; Teiuş; Zlatna.
 
Judeţul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord – est (în zona Ocna Mureş), la sud – vest (în zona Sibot). Oraşe: Alba Iulia - reşedinţă de judeţ (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 330 m, în estul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Sebeş; Teiuş; Zlatna.
 
  
 
== Atracţii turistice ==
 
== Atracţii turistice ==
Linia 16: Linia 14:
  
 
Zone de agrement: Baza sportivă şi de agrement Schit, Bazinul Olimpic, Zona de agrement Ampoi II, Complex sportiv Victoria Cetate, Baza de agrement Winner’s Club Ţălnar, Parcul Unirii, Parcul Custozza, Parcul IL Caragiale, Parcul Maria, Parcul Sfanta Ecaterina, Parcul Zavoi Micesti
 
Zone de agrement: Baza sportivă şi de agrement Schit, Bazinul Olimpic, Zona de agrement Ampoi II, Complex sportiv Victoria Cetate, Baza de agrement Winner’s Club Ţălnar, Parcul Unirii, Parcul Custozza, Parcul IL Caragiale, Parcul Maria, Parcul Sfanta Ecaterina, Parcul Zavoi Micesti
 
  
 
== Obiective turistice ==
 
== Obiective turistice ==
Linia 27: Linia 24:
  
 
Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291 şi se pare că la elaborarea planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.
 
Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291 şi se pare că la elaborarea planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.
 
 
== Personalităţi ==
 
 
Christopher Báthory, principe al Transilvaniei
 
Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei
 
Isabella Jagiełło (1519 – 1559), regină a Ungariei
 
Áron Márton, episcop al Bisericii Romano-Catolice
 
Romulus Rusan, scriitor român
 
Emil Turdeanu, (n. 10 noiembrie 1911, Alba Iulia - d. 2001) a fost un filolog francez de origine română, membru de onoare al Academiei Române (din 1994).
 
 
  
 
== Cultură, educaţie ==
 
== Cultură, educaţie ==
Linia 51: Linia 37:
 
Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iulia  
 
Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iulia  
 
Colegiul National "Horea, Closca si Crisan"
 
Colegiul National "Horea, Closca si Crisan"
 
 
== Oraşe înfrăţite ==
 
 
Arnsberg, Germania
 
Székesfehérvár, Ungaria
 
Nazareth Illit, Israel
 
Aeghio, Grecia
 
Alcalá de Henares, Spania
 
Sliven, Bulgaria
 
Duzce, Turcia
 
San Benedetto del Tronto, Italia
 
Varese, Italia
 
Alessandria, Italia
 

Versiunea curentă din 10 iunie 2010 11:24

Cuprins

Alba Iulia[modificare]

Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad (în dialectul săsesc Weissenbrich, în germană: Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg, în maghiară: Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă: Београд - Beograd, în cehă: Karlův Belihrad, în latină: Apulum) este un municipiu, reşedinţa judeţului Alba, Transilvania, România. Are în componenţă localităţile Oarda şi Pâclişa. La recensămâtul din 2002 au fost înregistraţi 66.369 locuitori.

Date geografice[modificare]

Municipiul Alba Iulia Situat la o altitudine de 270 m, la o distanţă de 340 km de Bucureşti, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu şi la 241 km de Arad, municipiul Alba Iulia este aşezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeş, crestele munţilor Apuseni şi Podişul Transilvaniei. Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului, care formează spre est un şes lung de 8-10 km şi lat de 2-4km. Partea de vest a oraşului este străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureş, se disting dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş şi Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante şi vegetaţie rară. Spre partea de sud se văd culmile munţilor Sebeşului, cu Vârful Şurianu (2245) şi cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului ardelean, la 460 5' latitudine nordică şi 210 15' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului cu şesurile din valea cursului mijlociu al Mureşului. Regiunea de Dezvoltare 7 Centru

Judeţul Alba este situat în partea centrală a României, în zona de contact a Podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, pe cursul mijlociu al râului Mureş, care traversează judeţul de la nord – est (în zona Ocna Mureş), la sud – vest (în zona Sibot). Oraşe: Alba Iulia - reşedinţă de judeţ (cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 330 m, în estul Munţilor Apuseni, la confluenţa Ampoiului cu Mureşul); Abrud; Aiud; Blaj; Câmpeni; Cugir; Ocna Mureş; Sebeş; Teiuş; Zlatna.

Atracţii turistice[modificare]

Monumente şi clădiri istorice: Cea mai importantă atractie turistică a municipiului Alba Iulia este fortăreaţa în stil Vauban. Principalele obiective turistice, situate în interiorul fortificaţiei sunt: Traseul celor Trei Fortificaţii, Porţile I-IV ale Cetăţii Alba Carolina, Catedrala Reîntregirii, Catedrala romano-catolică Sf. Mihail, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloşca şi Crişan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Princiar, Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea Cloşca şi Crişan, poarta Castrului Roman, monumentul Lossenau, monumentul Custozza, statuia lui Mihai Viteazul.

Zone de agrement: Baza sportivă şi de agrement Schit, Bazinul Olimpic, Zona de agrement Ampoi II, Complex sportiv Victoria Cetate, Baza de agrement Winner’s Club Ţălnar, Parcul Unirii, Parcul Custozza, Parcul IL Caragiale, Parcul Maria, Parcul Sfanta Ecaterina, Parcul Zavoi Micesti

Obiective turistice[modificare]

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii,Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică, Celula lui Horea, Closca şi Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc.

În interiorul Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea şi prigoana comunismului, reprezentand monarhia româneasca în acea perioadă, Regele Ferdinand şi Regina Maria, capetele încoronate în anul 1922 în aceasta catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă poziţionare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată şi poziţionată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247-1291 şi se pare că la elaborarea planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.

Cultură, educaţie[modificare]

Muzeul Naţional al Unirii Biblioteca Batthyaneum Teatrul de Păpuşi Teatrul studenţesc "Centrul Cultural Augustin Bena" Casa de Cultură a Studentilor din Alba Iulia Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iulia Colegiul National "Horea, Closca si Crisan"

Variante

Acțiuni

Docents

În alte limbi