Galaţi

De la Wikitravel
Salt la: navigare, căutare

Galaţiul este reşedinţa şi totodată cel mai mare oraş al judeţului Galaţi, judeţ situat în apropiere de colţul celor trei frontiere în Moldova, România. Populatia oraşului, după statisticile primăriei in anul 2010, 1 martie, era în jurul a 312.000 de locuitori, fiind al 5-lea oraș din țară după: Bucureşti, Iaşi, Timişoara și Constanţa. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Oraşul Galaţi are o istorie încărcată şi datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viaţa economică s-a dezvoltat în jurul Şantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal şi a Portului Mineralier.

Geografie[modificare]

Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27' latitudine nordică şi 28° 02' longitudine estică. Situat pe malul stâng al Dunării, ocupă o suprafaţă de 246,4 km2, la confluenţa râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est), lângă Lacul Brateş, la circa. 80 de kilometri de Marea Neagră.

Cel mai apropiat oraş este Brăila, la doar 15 kilometri spre sud.

Oraşul se întinde pe trei terase: Valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m şi altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m (nucleul oraşului medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care depăşesc 40 m (oraşul modern).

Viaţa comunităţilor umane a fost influenţată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primeşte în amonte apele râului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul îşi continua drumul spre Marea Neagră după ce primeşte, în avalul porturilor din Galati, apele râului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Debitele Dunării au o variaţie importantă, în funcţie de anotimp şi an, cu valori maximale în luna mai (18.000 - 19.000 mc/s) şi minimale in cursul verii (2.000 - 2.450 mc/s). Datorită senalului adânc până în zona oraşului Brăila, Dunărea este declarată maritimă.

Distanţe în kilometri între Galaţi şi principalele oraşe din ţară[modificare]

Sunt trecute cele mai scurte rute feroviare şi rutiere

Oraş          Ţara          Cale rutieră        Cale ferată 

Alba Iulia    România       483                 553 
Arad          România       673                 863 
Bacău         România       186                 187 
Baia Mare     România       589                 653 
Bistriţa      România       467                 463 
Botoşani      România       335                 461 
Brăila        România       15                  31 
Braşov        România       273                 310 
Bucureşti     România       230                 230 
Calafat       România       550                 446 
Călăraşi      România       177                 237 
Cluj-Napoca   România       518                 586 
Constanţa     România       191                 256 
Craiova       România       461                 439 
Focşani       România       115                 122 
Iaşi          România       242                 255 
Mangalia      România       239                 302 
MiercureaCiuc România       271                 288 
Oradea        România       666                 790 
Piatra Neamţ  România       245                 365 
Ploieşti      România       191                 200 
RîmnicuVîlcea România       415                 506 
Satu Mare     România       764                1041 
Sibiu         România       427                 223(ocolire prin Mediaş) 
Slatina       România       425                 419 
Suceava       România       332                 432 
Timişoara     România       678                 763 
Tîrgu Mureş   România       421                 459 
Tulcea        România       124                 365 

Clima[modificare]

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o poartă spre nord-est şi spre sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C.

Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este destul de uscat.

Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a judeţului Galaţi, mediile multianuale în municipiul Galaţi sunt:

Presiune medie la nivelul staţiei: 1008,4 mb 
Presiune medie la nivelul mării: 1017,4 mb 
Temperatura medie anuală 10,5: grade Celsius 
Temperatura maximă medie 15.5: grade C 
Temperatura minimă medie 6.1: grade C 
Cantitatea lunară de precipitaţii medie: 477 l/m2 
Număr de zile (mediu) cu precipitaţii: 66 zile 
Durata de strălucire a soarelui (medie): 184,3 ore

Turism[modificare]

Turismul este o ramură importantă a economiei oraşului Galaţi întrucât turiştii au la dispoziţie o varietate de locuri de vizitat:[1] [2]

Muzee[modificare]

Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conţine planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecţii ("Sistemul Solar", "Giganţii Sistemului Solar", "Nebuloase şi Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colţurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfăşoară şi foarte multe programe educaţionale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar şi Programul Educaţional "Să cunoaştem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematicã ihtiofauna rarã şi foarte rarã din bazinul hidrologic al Dunãrii, fauna Mãrii Mediterane şi peşti exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafaţă de 18 hectare.

Muzeul de Istorie Galaţi A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galaţiului. Activitatea ştiinţifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea ştiintifică a colecţiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de Ştiinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Artă. Treptat, colecţia Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziţii şi cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboşi, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanţă excepţională.

Casa Memorială A. I. Cuza Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 - 1866). Cuprinde o expoziţie permanentă dedicată domnitorului, întrunind şi calitatea de reconstituire a ambientului gălăţean de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea.

Muzeul de artă vizuală Este primul muzeu de artă contemporană românească din ţară. A fost inaugurat în anul 1967 şi a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendinţe ale fenomenului plastic în devenire, destinaţie pe care şi-o păstrează şi la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere şi-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecţie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiştilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creaţii de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX şi din secolul XX reprezentanţi ai avangardei româneşti şi lucrări ale artiştilor care formează o punte de legatură între prima şi a doua jumătate a secolului.

Lăcaşuri de cult[modificare]

Biserica fortificată "Sfânta Precista Este construcţia cea mai veche din Galaţi, fiind sfinţită ca lăcaş de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la faţa locului: piatră de la Barboşi, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă şi var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească şi prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniţă este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificaţie de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze şi o uşă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre şi metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părţi, una deasupra naosului şi a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldoveneşti ridicate în aceeaşi perioadă. Biserica ,,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 şi 1769-1774. În 1821, otomanii distrug şi jefuiesc iar locaşul. Biserica a fost refăcută şi restaurată în 1829 şi-n 1859. S-a făcut o restaurare şi între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista" a fost restaurată iar şi a fost redată cultului ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile şi a scăpa de atacurile vrăjmaşilor.

Biserica Romano-Catolică Monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 şi extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta şi Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată şi renovată în starea actuală între anii 1985-1988.

Biserica Greacă La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Schimbarea la Faţă" a cărei sfiinţire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum şi două plăci de marmură cu numele ctitorilor şi a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă şi are pe latura vestică două clopotniţe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie şi Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conţin 8 vitralii cu apostoli şi sfinţi: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu şi Luca pe latura nordică şi Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.

Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos

Catedrala Arhiepiscopală a Dunării de JosPiatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galaţi a fost aşezată la 27 aprilie 1906, de către prinţul Ferdinand şi regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcţia durând până în anul 1917 şi fiind realizată după planurile arhitecţilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş.

Construcţia se detaşează în planul arhitectural gălăţean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galaţi, prilej cu care au sosit în oraşul de la malul Dunării moaştele Sfântului Nectarie de la Eghina.[14]

Construcţia a fost restaurată, operaţiune care a început în anul 1989 şi care a continuat vreme de 17 ani, implicând lucrari de consolidare de infrastructură şi extrastructură, Catedrala fiind de fapt reconstruită şi reconsolidată. De asemenea, pictura originală din anul 1957 a fost curaţată complet, a fost pavat aşezamântul din jurul Catedralei, au fost refăcute împrejurimile, iar în curtea Centrului eparhial a fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral şi misionar cu numele Sf. Ioan Casian.

Biserica Mavromol „Stânca neagră” in greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca şi refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcţionat primele scoli din Galaţi înfiinţate în 1765 (cu predare în limba greacă) şi 1803 (cu predare în română). Războiul ruso-turc, 1768-1774 şi razboiul ruso-austro-turc, 1787-1792 au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Şcoala şi-a întrerupt activitatea şi s-a reînfiinţat abia în anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. În timpul revoluţiei din 1821 biserica a fost arsă de turci. Construcţia actuală datează din perioada 1858-1861, şi respectă planul iniţial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat "Maica Domnului", şi o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din Bucureşti. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o uşă marcată de un portal cu icoana de hram şi simboluri heraldice: capul de bour şi doi lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir.

Biserica Vovidenia Monument istoric şi de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă şi distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susţinută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradiţional. Acoperişul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot şi o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniţei de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Biserica Sf. Spiridon A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforţi. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma şi icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.

Templul Meseriaşilor Din Str. Dornei 7 a fost ridicat în anul 1896 pe locul unei sinagogi din anul 1806.

Parcuri şi locuri de relaxare[modificare]

Parcul Eminescu Amenajat în 1869, acest parc mai păstreaza câţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieţii. În parc există un mic lac artifical şi un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susţinea recitaluri. Este renumit datorită prezenţei statuii lui Eminescu.

Faleza Dunării Este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului. Loc de promenadă pentru toţi, unde au loc frecvent concerte muzicale şi întreceri sportive (concertele "La Elice" şi Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potenţial de relaxare şi agrement prin spaţii verzi. Este "populată" de multe monumente din fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporaşe transformate în restaurante.

Grădina Publică Este situată în apropierea Complexului Studenţesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă şi recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateş, a triajului şi a gării principale a Galaţiului.

Parcul C.F.R. Parcul este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului feroviar.Oamenii se relaxează dat fiind că este în apropierea Azilului de Bătrâni şi este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb Galaţi. Acest parc deserveşte şi locuitorii de la nord de calea ferată.

Grădina Botanică Este inclusă în Complexul Muzeal Ştiinţele Naturii şi domină malul stâng al Dunării. Puteţi admira colecţiile de plante din zonele tropicale şi subtropicale (cactuşi, euforbii, palmieri, crotoni, muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, flora şi vegetaţia României de pe versantul sudic însorit al grădinii - peste 3000 exemplare de speciile de arbori şi arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni şi coniferele. Tot aici se găseşte o replică a unei grădini japoneze.

Rezervaţia şi Grădina Zoologică Gârboavele Ambele situate la ieşirea de nord a oraşului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi vãzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionaţii de echitaţie pot practica acest sport la Grădina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenaţi pentru acest scop, ci şi un manej excelent amenajat şi personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiştii de la European Association of Zoos and Aquaria, şi are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum şi educaţia pentru conservare.

Lacul Vânători Aflat în extremitatea de nord-est a municipiului Galaţi, pe o suprafaţă de 28 de hectare. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm şi un versant de 8 ha parţial amenajat pentru agrement şi supus unui plan intensiv de modernizare şi reamenajare.

Complexul de agrement Priza Dunării Situat la ieşirea din Galaţi, pe drumul spre Brăila, cuprinde trei piscine, căsuţe, locuri de camping şi un restaurant. Pe o porţiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină, restaurant, bar şi cafenea.

Casa Lambrinidi Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului şi având ca anexa o turnătorie şi atelier de reparat maşini şi vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduieşte pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galaţi. A fost sediul Curţii de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu şi, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.

Plaja Valurile Dunării Situată în sud-vestul oraşului, aceasta are în administrare de la A.D.P. 2 piscine mari, 3 piscine mici pentru copii fiecare cu cate un topogan, plaja, restaurantele şi zonă de duşuri. Este un excelent loc de relaxare în timpul verii şi nu numai.

Plaja Brateş Plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateş, mai mică decât Valurile Dunării, intrarea este mai scumpă decât la Valurile Dunării, dar nisipul este mai curat. Exact prin faţa intrării pe plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galaţiul cu Bereştiul şi Bârladul.

Teatre[modificare]

Teatrul Dramatic Fani Tardini Există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producţiei teatrul apelează de asemenea la colaboratori prestigiosi pe plan naţional - regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian. Este singura institutie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Judeţul Galaţi. Teatrul se adresează spectatorilor din întreg judeţul Galaţi, dar şi celor din judeţele apropiate. Repertoriul cuprinde în fiecare stagiune în afara producţiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile precedente.


Teatrul Gulliver Este o instituţie de cultură subvenţionată de Statul Român, ca şi alte teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat fiinţă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română şi universală pentru copii, sub iscusita conducere a numeroşi oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galaţi în "Capitala teatrului de marionete".

Teatrul liric Nae Leonard A fost înfiinţat în 1956. Anual organizează "Zilele Muzicale Gălăţene", când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile.

Alte monumente, clădiri şi locuri[modificare]

Palatul Administrativ Edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii judeţului Galaţi, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul şcolii naţionale a arhitecturii româneşti. Pe faţada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria" şi "Agricultura" ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale judeţului. Pe frontonul clădirii se găseşte un ceas de mari proporţii. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals "Valurile Dunării" capodopera de renume mondial a compozitorului gălăţean losif Ivanovici (1845 -1902).


"Lupa Capitolina" Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”) Inaugurată în 1995, simbolul latinităţii poporului român.

Palatul Navigaţiei (astăzi Gara Fluvială) Palatul Navigaţiei Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituţii precum “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigaţie Fluvială Română Navrom”.

Palatul Universităţii Situat în centrul Galaţilor, fostul Palat al Justiţiei, astăzi sediul Universităţii, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitaţii sale. Acest edificiu este opera arhitecţilor Grigore Cerchez şi Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.

Casa Robescu Este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălţat, două nivele cu două foişoare-balcon la etaj şi un alt balcon la parter, spre stradă. Decoraţiile exterioare sunt din ocniţe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită şi la decorarea florală a registrului superior. Azi serveşte ca "Palatul Copiilor" Galaţi.

Castrul Roman de la Tirighina - Barboşi Săpăturile efectuate în castelul roman de la Bărboşi (la nord de Dunăre, lângă Galaţi, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiţii stratigrafice perfect de clare, că pe înălţimea Tirighina se găsea la început o cetăţuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică şi cea de import, ca şi o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetăţui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârşitul secolului II î.e.n.). Cetăţuia dacică de la Bărboşi a sfârşit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus şi continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârşitul acestei cetăţui să fie pus în legătură cu acţiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forţată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre şi care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboşi, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu aceşti ani.

Biblioteci[modificare]

Biblioteca V.A. Urechia Bibilioteca V. A. UrechiaÎn Galaţi cea mai mare bibliotecă este Biblioteca "V. A. Urechia", înfiinţată în anul 1889, având ca prim fond de carte donaţia academicianului Vasile Alexandrescu Urechia. Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de peste 600000 de titluri şi are peste 150 de abonamente la ziare şi reviste. În privinţa serviciilor, biblioteca şi-a organizat şi dispunde de secţii de împrumut pentru adulţi şi copii, sală cu lucrări enciclopedice de referinţă, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiţii şi video, cataloage alfabetice şi sistematice, pe fişe, pentru colecţiile proprii, cataloage tipărite pentru cărţi româneşti şi străine, catalog on-line al publicaţiilor monografice, servicii specializate de informare biografică, o bibliografie a judeţului Galaţi. Din anul 1991, instituţia a trecut la un program complex de automatizare şi prelucrare a informaţiilor, bazele de date bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu asistenţa personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de staţii de lucru şi de pachetul integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de documentare şi informare, organizează la sediu şi în alte instituţii din oraş activităţi specifice. De asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundaţiei "V. A. Urechia", Anuarul bibliografic al Judeţului Galaţi, monografii etc.). Biblioteca "V. A. Urechia" dispune de un fond de carte veche şi rară deosebit de valoros.

Casa Corpului Didactic Înfiinţată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituţia editează revista de informaţie şi opinie pedagogică "Şcoala gălăţeană", cu apariţie lunară, dispune de o editură cu aceeaşi denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educaţie. Tot aici activează Cenaclul literar "Anton Holban".